În caz că Federaţia Rusă ar invada Ucraina, statele membre NATO nu au o obligaţie să intervină atâta timp cât articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic specifică că acestea pot să se implice în război numai dacă un stat membru NATO ar fi atacat sau s-ar implica în război.

Depinde numai de cei mai puternici membri NATO şi de  principalele puteri din Consiliul de Securitate (Statele Unite ale Americii,Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii) dacă vor să intervină în ajutorarea Ucrainei şi în menţinerea păcii.

Numai în cazul în care una din cele trei state ar declara război Rusiei, dacă ar interveni direct în Ucraina pentru a combate forţele invadatoare ruse sau dacă Rusia atacă un stat membru NATO, numai atunci toate statele membre NATO (inclusiv România) sunt obligate să intervină în ajutorarea statului implicat în război cu Rusia.

Scenariul de război

Ianuarie 2022 – trupele Federaţiei Ruse pătrund în estul Ucrainei în regiunea Donbass pentru a proclama independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Luhansk. În cazul în care războiul se va purta pe cale convenţională, conform publicaţiei Stars & Stripes,  Statele Unite vor trimite trupe de paraşutişti în prima fază care vor debarca în Ţările Baltice pentru a le securiza.

Simultan, convoiul de artilerişti şi vehicule blindate va pleca din Germania pentru a ajunge la aceeaşi destinaţie. Comandamentul European al Statelor Unite va sprijini astfel flancul estic al NATO pentru ca statele membre Estonia, Lituania, Letonia, Polonia şi România să fie apărate.

Statele membre NATO din Europa vor trebui să contribuie cu armamentul din dotare. După  întâlnirea dintre Putin şi omologul său american, Joe Biden, consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan a declarat că SUA are capacitatea de a proteja flancul estic al NATO.

Generalul în retragere ,Philip Breedlove, care a comandat EUCOM şi a servit în funcţia de comandant aliat suprem al NATO în perioada 2013-2016, a declarat că alianţa este mai bine poziţionată acum pentru a răspunde unei crize decât era în ​​2014, când Moscova a anexat brusc Peninsula Crimeea de la Ucraina. El a refuzat să ofere informaţii cu privire la modul exact în care forţele americane şi aliate se vor mobiliza în cazul unei noi invazii în Ucraina.

Răspunsul iniţial al EUCOM la intervenţia Rusiei din 2014 în Ucraina a fost dat de apărarea aeriană din Ţările Baltice cu avioane F-16 ale Forţelor Aeriene americane şi paraşutarea soldaţilor Brigăzii Aeropurtate 173 în Polonia şi statele membre vecine. Mobilizarea rapidă s-a concentrat pe susţinerea aliaţilor şi descurajarea agresiunii ruse.

Convoaiele rutiere  ale Regimentului 2, cu sediul în Vilseck, Germania, au făcut, de asemenea, parte din răspunsul armatei atunci. John R. Deni, expert european în securitate la Colegiul de Război al Armatei SUA, susţine că  forţele europene sunt mult mai bine întărite, iar prezenţa militară americană mult mai crescută în raport cu situaţia din 2014.  

De exemplu, în 2014, în Europa nu mai erau tancuri ale armatei americane. Ultimul tanc de luptă principal M-1 Abrams  a părăsit Germania cu exact un an înainte de anexarea Crimeei de către Rusia. Acum, o brigadă blindată americană rotativă este poziţionată în Europa pe tot parcursul anului.

EUCOM ar putea alege, de asemenea, forţele blindate în masă, care sunt adesea dispersate de-a lungul flancului estic, în special în Ţările Baltice dacă ar dori să întărească apărarea.

În plus, armata americană a mărit capacitatea aviaţiei şi a adus noi unităţi de artilerie, în Germania. Acestea pot fi trimise în Ţările Baltice şi Polonia în misiuni de apărare. Grupurile multi-operative din cartierele generale al armatei americane din Europa şi Africa, pot susţine planurile de securizare a graniţei estice.

Este incert cât de mult vor fi dispuse să se implice statele membre NATO. Alianţa are deja patru grupuri de luptă aeriană multirol în Ţările Baltice şi Polonia, care au fost formate pentru a servi ca element de descurajare pentru agresiunea rusă.

Acele unităţi ar fi probabil în maximă alertă  în cazul unui atac asupra Ucrainei. De asemenea, ar putea fi activată forţa de vârf a NATO, formată din 5.000 de trupe, cunoscută oficial sub numele de Very High Readiness Joint Task Force.

Aducerea acelei unităţi ar evidenţia unitatea alianţei. Cu toate acestea, analiştilor nu sunt convinşi că toţi membrii vor acţiona.

Principala problemă pare să fie că, din nou, unii aliaţi NATO au o percepţie diferită a ameninţării ruse şi o reticenţă de a-l înfrunta pe Putin”, a declarat Jorge Benitez, expert NATO la think tank-ul Consiliului Atlantic de la Washington.

În Ucraina, trupele Gărzii Naţionale SUA şi echipele de operaţiuni speciale sunt staţionate într-o misiune de antrenament. Ei sunt poziţionaţi departe de conflictul în curs de derulare, dintre separatiştii susţinuţi de Rusia din estul ţării şi armata ucraineană.  O intervenţie de suport  în acest context ar putea fi văzută ca un act de escaladare în relaţiile tensionate cu Rusia.

Dar, marţi, Sullivan a spus că Washingtonul este gata să ofere ucrainenilor materiale defensive suplimentare, dincolo de asistenţa de securitate de 2,5 miliarde de dolari acordată din 2014. SUA a furnizat piese antitanc, bărci de patrulare înarmate, radare de contra-artilerie şi sisteme aeriene fără pilot.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]