UPDATE 08:00 Rezultate preliminare alegeri SUA 2020

  • Biden: 237 – Trump: 213, conform FoxNews

  • Biden: 205 –  Trump: 136 (CNN)

 

Trump – Câştigă în Iowa (CNN)

  • Arizona: Biden 53,6%, Trump  45,6% 
  • Georgia: Trump – 52,9%, Biden – 45,8% 

Rezultate alegeri SUA 2020. Americanii vor afla curând cine este noul preşedinte al Statelor Unite

Alegerile prezidenţiale din SUA ajung la final, iar rezultatul este aşteptat de o lume întreagă. Şi România e cu ochii pe evenimentele de peste ocean, nu doar din simplă curiozitate, ci pentru că rezultatul va influenţa, cu siguranţă, şi economia ţării noastre. De altfel, românii au mizat sume record pentru viitorul preşedinte. Dacă la începutul campaniei cei doi candidaţi aveau cote aproape egale, cu câteva ore înainte de închiderea secţiilor mizele românilor înclinau către Joe Biden.

În ciuda provocărilor aduse de pandemia de coronavirus, americanii au ieşit la vot într-un număr copleşitor, semnificativ mai mare decât în urmă cu 4 ani: la alegerile prezidenţiale din 2016 au fost înregistraţi 138 de milioane de alegători. Ba mai mult, prezenţa ridicată la vot ar putea cauza amânarea anunţării rezultatelor.

Rezultate alegeri SUA. Ce s-a întâmplat în urmă cu 4 ani?

Candidatul republican, Donald Trump, a câştigat scrutinul prezidenţial din Statele Unite, depăşind pragul de 270 de electori federali, conform proiecţiilor realizate de agenţia de ştiri Associated Press. Hillary Clinton şi-a recunoscut înfrângerea, telefonându-i contracandidatului său să-l felicite.

Americanii au ales pe 8 noiembrie cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, dar şi noii membri ai Camerei Reprezentanţilor şi o treime din Senat.

Rezultate alegeri SUA 2020. Vom afla cu întârziere cine este noul preşedinte al Statelor Unite ale Americii?

Este pentru prima dată în istoria SUA când s-ar întâmpla acest lucru. Şi asta nu o spun comentatorii sau analiştii, ci chiar şefii celor mai importante trusturi de presă americane, fie ele pro-democrate sau pro-republicane, printre care se numără NBC, CBS, CBA, ABS, FOX şi chiar AP sau Financial Times. Principalii editori de presă din America explică situaţia prin prisma mai multor variabile care pot influenţa rezultatele alegerilor prezidenţiale. CITEŞTE AICI MAI MULT

„Nivelul de incertitudine este fără precedent. Această incertitudine încetineşte procesul. Trebuie să avem un plan dacă acest proces nu se încheie noaptea”, a menţionat James Goldston, preşedintele ABC News. 

Rezultatul este de obicei anunţat în noaptea de după încheierea alegerilor, când voturile numărate sunt suficiente pentru a desemna un câştigător, arată BBC. În 2016, Donald Trump a urcat victorios pe scena din New York în jurul orei locale 3.00, pentru a susţine discursul de mulţumire în faţa mulţimii de susţinători.

Ultima dată când rezultatul alegerilor a mai oferit astfel de emoţii cu doar câteva ore înainte de închiderea secţiilor a fost în 2000, când câştigătorul nu a fost confirmat până la pronunţarea unei hotărâri a Curţii Supreme, o lună mai târziu.

Alegeri SUA 2020. Luptă strânsă între Donald Trump şi Joe Biden, potrivit sondajelor

Starea de incertitudine faţă de cine ar putea deveni preşedinte creşte tensiunile în SUA, autorităţile americane aşteptându-se la violenţe în ziua alegerilor şi chiar şi după aceea. Un factor care contribuie la confuzia creată este şi lupta dintre Trump şi Biden, pe care sondajele îi prezintă în competiţie strânsă.

Un sondaj de opinie realizat printre votanţii probabili din Iowa îl plasează pe preşedintele Donald Trump în faţa candidatului democrat la Casa Albă, Joe Biden, cu o diferenţă de 48% la 41%.

Statul a fost un barometru pentru ultimele trei alegeri prezidenţiale, decizia Iowa corespunzând rezultatului general. În 2016, Trump a câştigat Iowa cu o diferenţă mare, obţinând 51,1% din voturi faţă de 41,7% Hillary Clinton.

În medie, sondajul din Iowa de acum îl plasează pe Trump în faţă cu 2 puncte, mult mai puţine decât acum patru ani. Totuşi, la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, Biden este favoritul în sondaje pentru a „recupera” Casa Albă de la Donald Trump, scrie CNN. El conduce în statele swing suficient cât să obţină necesarul de 270 de voturi electorale, iar acestea sunt mai extinse decât cele deţinute de Hillary Clinton acum patru ani.

Potrivit CNN, dacă sondajul reflectă realitatea, Trump se află într-o poziţie mult mai bună decât se presupunea, iar cei doi s-ar afla într-o cursă mult mai apropiată decât mulţi se aşteaptau. CITEŞTE AICI MAI MULT

Modalitatea de votare din SUA este diferită de cea cu care sunt obişnuiţi românii şi europenii, în general. Sistemul de vot prin electori care a servit ca alternativă pentru situaţia tensionată dintre statele componente din perioada incipientă a SUA a rămas în tradiţia electorală americană.

  • Cum poate un candidat care obţine cele mai multe voturi să piardă alegerile?

Este posibil ca un candidat ce obţine cele mai multe voturi din partea publicului să nu fie câştigătorul. Acest lucru se datorează faptului că preşedintele nu este ales direct de către alegători, ci prin ceea ce este cunoscut sub numele de colegiu electoral.

Când americanii merg la urne la alegerile prezidenţiale, ei votează de fapt pentru un grup de oficiali care alcătuiesc colegiul electoral. Cuvântul „colegiu” se referă aici la un grup de oameni cu o sarcină comună. Aceşti oameni sunt alegători şi responsabilitatea lor este de a alege preşedintele şi vicepreşedintele.Colegiul electoral se întruneşte la fiecare patru ani pentru a îndeplini această sarcină.

Numărul de alegători din fiecare stat este aproximativ în conformitate cu mărimea populaţiei sale. Fiecare stat primeşte un număr de alegători egal cu numărul de parlamentari pe care îi are în Congresul SUA (reprezentanţi în Cameră şi senatori).

California are cei mai mulţi alegători – 55 – în timp ce o mână de state slab populate, cum ar fi Wyoming, Alaska şi Dakota de Nord au trei. În total, sunt 538 de alegători.

Fiecare elector reprezintă un vot electoral, iar un candidat trebuie să obţină majoritatea voturilor: 270 sau mai mult pentru a câştiga alegerile.

În general, statele acordă toate voturile colegiului electoral acelui candidat care a câştigat votul popular din stat. De exemplu, dacă Joe Biden câştigă 50,01% dintre voturile din California, i se acordă toate cele 55 de voturi pe care statul le are. Trump obţine astfel zero voturi din statul respectiv, chiar dacă a fost votat de 49,99% din alegători. Exemplul se aplică şi invers.

Un candidat poate câştiga cu o diferenţă foarte mare (exemplu 80% la 20%) şi totuşi va obţine acelaşi număr de voturi electorale ca în cazul în care s-ar impune cu 51% la 49%. Există doar două state (Maine şi Nebraska) care îşi împart voturile colegiului electoral în funcţie de proporţia de voturi pe care le primeşte fiecare candidat.

Prin urmare, este posibil ca un candidat să devină preşedinte câştigând o serie de state importante, în ciuda faptului că are mai puţine voturi în toată ţara.

Sistemul explicat mai sus este motivul pentru care candidaţii la preşedinţie îşi îndreaptă atenţia spre „swing states” – state în care votul ar putea merge în ambele sensuri – mai degrabă decât să încerce să câştige cât mai mulţi alegători posibil în toată ţara.

Este mai important să câştige mai multe state decât să obţină diferenţe mari. Fiecare stat pe care îl câştigă îi apropie de cele 270 de voturi ale colegiului electoral de care au nevoie pentru a obţine mandatul.

  • În Alegerile Prezidenţiale din 2020 statele decisive sunt considerate:
  1. Michigan cu 16 electori
  2. Carolina de Nord cu 15 electori
  3. Ohio cu 18 electori
  4. Pennsylvania cu 20 electori
  5. Texas cu 38 electori
  6. Wisconsin cu 10 electori

Cele 50 de state sunt: Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming.

A pierdut un candidat votul popular, dar a devenit preşedinte? Răspunsul este DA. S-a întâmplat de 5 ori în istoria SUA. CITEŞTE AICI MAI MULT

Surse: USA.gov/election, BBC, New York Times

Donald Trump şi Joe Biden, despre pandemia COVID-19, economia SUA, schimbările climatice şi conflictul rasial 

Joe Biden a precizat că administraţia Trump nu şi-a făcut treaba cum trebuie în timp ce preşedintele Donald Trump a amintit că Obama şi democraţii care-l susţin pe Biden nu au reuşit să gestioneze epidemia de gripă porcină, mai puţin gravă.

 

”Avem 4% din populaţia lumii şi 20% din victime”, a spus Biden, precizând că Donald Trump şi staff-ul său nu au gestionat bine pericolul coronavirusului.

 

Pe de altă parte, Trump s-a apărat spunând că Biden ”nu ar fi putut face tot ce a făcut el”, referindu-se la măsurile aplicate în pandemie. Trump a mai precizat că ”a scăzut preţurile la medicamente” şi că ”suntem la câteva săptâmâni de un vaccin”. 

 

Discursurile de candidatură la alegerile prezidenţiale ale lui Trump şi al lui Biden 

Trump:  “Acesta este cel mai important scrutin din istoria ţării noastre. Ţara noastră poate merge fie într-o direcţie oribilă, fie într-o direcţie şi mai măreaţă”, a declarat Donald Trump, prezent la Convenţia Partidului Republican, desfăşurată în Charlotte, Carolina de Nord. 

 

Biden a avut, la rândul său, un discurs puternic în cadrul Convenţiei Naţionale Democrate, care s-a desfăşurat online, în care a promis că va uni Statele Unite şi va ajuta ţara să depăşească o perioadă neagră.

 

“Aici şi acum vă dau cuvântul meu, dacă îmi încredinţaţi preşedinţia, vom putea depăşi această perioadă neagră. Voi fi un aliat al luminii, nu al întunericului. Împreună putem şi împreună vom reuşi să trecem peste această perioadă a întunericului din America. Vom alege speranţa înaintea fricii, fapte în faţa ficţiunii, corectitudine în faţa privilegiului”, a spus Joe Biden. 

 

Actuala nominalizare a lui Biden este cea de-a treia a sa: în 1987, pe când era un tânăr senator, s-a înscris în cursa electorală, însă a trebuit să renunţe la puţin timp după, din cauza unui scandal de plagiat în care a fost implicat. 20 de ani mai târziu, el a candidat din nou, însă a fost surclasat de lupta la vârf dintre Barack Obama şi Hillary Clinton. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]