Trump a făcut o ultimă vizită, luni, în Carolina de Nord. „Este frig dar oamenii sunt minunaţi. Georgia ne este aliată, Ohio, Texas, la fel, Michigan, asemenea, bazat pe numere, statistici, voturi”, a declarat şeful american.

 

 

                [embedded content]

 

Griji înainte de alegeri SUA 2020 – americanii cumpără arme 

 

Americanii se tem de eventuale revolte în urma alegerilor. În unele părţi ale Statelor Unite a crescut vânzarea de arme

 

În Michigan, spre exemplu, locuitorii s-au grăbit să cumpere arme pe motiv că sunt preocupaţi de siguranţa lor.

 

De asemenea, există şi temeri cu privire la creşterea grupurilor de miliţie. În octombrie, autorităţile au susţinut că membrii a două grupări paramilitare anti-guvernamentale au participat la complotul pentru răpirea guvernatorului democrat din Michigan, Gretchen Whitmer. Autorităţile au considerat că puterea ei este de necontrolat.

 

Walmart vinde arme de foc în aproximativ jumătate din cele 4.700 de magazine din SUA, iar clienţii vor putea să cumpere în continuare arme şi muniţie la cerere. Magazinul a retras însă anumite arme şi muniţii ca urmare a uciderii lui George Floyd, conform BBC. 

 

Ce înseamnă alegerile din SUA pentru economia României 

 

Dacă te uiţi pe motto-urile de campanie a celor doi candidaţi ai deja jumătate din raspuns. Tabăra Trump vrea să câştige în stil mare şi e concentrată doar pe America. Cealaltă tabără are un motto mai soft, care vrea să regăsească sufletul Americii. Adică mai deschisă către colaborări cu alte state.

 

O economie Trump e locală, interesată să protejeze job-urile. Prin dobânzi foarte mici şi o apreciere a cursului valutar. Asta pentru că nu e interesată prea mult să exporte, iar marile companii de tehnologie sunt un adevărat combustibil pentru SUA. A doua tabără va veni cu un pachet de sprjin economic, mai ales pentru omul de rând. Iar asta înseamnă presiuni şi dobânzi mai mari pe dolar.

 

 

ADRIAN MITROI, analist financiar: „În primă fază va fi exuberanţă pe bursieră, indiferent cine va câştiga. Dar din primăvară va fi o altă economie în care operăm. Pentru că medical, criza va rămâne şi-atuncea trecem în realitatea economică. Deocamdată, suntem într-o realitate politică. Presiunea pe România va fi în orice combinaţie. O să vedeţi imediat după alegeri o exuberanţă. Economiile puternice, gen economia Chinei şi a Americii vor fi cele care vor da trendul. Iar trendul noi îl vom lua aici cu presiune, cred eu, în continuare pe leu. Presiunea asta va fi de neoprit. Văd, cel puţin în varianta celelalte administraţii, nu Trump, văd o presiune care vine dinspre dolar şi văd nişte dobânzi mai mari pe leu. Dacă administraţia Trump a fost foarte prietenoasă cu America corporatistă, administraţia Biden are o altă atitudine. Nu-i place nimănui o taxă şi un impozit mai mare. Modelul va fi copiat şi de către noi. Nu avem de unde extrage acum combustibil economic decât prin taxe mai mari, dobânzi mai mici, mai jos nu putem merge, şi copiem modelul american.”

Cum se desfăşoară alegerile în SUA

 

Alegerile prezidenţiale din SUA au loc pe 3 noiembrie. Dar este posibil să fim martorii unei situaţii aparent bizare: candidatul care va primi cele mai multe voturi din partea publicului poate să nu fie câştigătorul. Şi aceasta se datorează faptului că preşedintele nu este ales direct de către alegători, ci de ceea ce este cunoscut sub numele de colegiu electoral, informează The Independent.  

 

Când americanii merg la urne, ei votează, de fapt, pentru electorii candidatului lor preferat – un grup de funcţionari care alcătuiesc colegiul electoral.

  •  Colegiul electoral este cel care alege preşedintele şi vicepreşedintele.
  •  În SUA este posibil ca un candidat să devină preşedinte dacă câştigă o serie de curse strânse în anumite state; el nu trebuie să aibă majoritatea voturilor din toată ţara. 
  • Aceasta este instituţia care i-a dat lui Donald Trump preşedinţia în 2016, chiar dacă Hillary Clinton a câştigat atunci votul popular, obţinând cu peste 3 milioane de voturi mai mult decât Trump.În total, în colegiul electoral sunt 538 de electori: câte unul pentru fiecare membru al Camerei Reprezentanţilor, doi pentru fiecare senator şi trei alocaţi Districtului Columbia prin al 22-lea Amendament.

 

 Ce este colegiul electoral şi cum funcţionează

 

Când alegătorii îşi dau votul în ziua alegerilor în America, ei nu votează practic direct pentru candidaţi, ci votează pentru electorii candidatului lor preferat – un grup de funcţionari care alcătuiesc colegiul electoral.

În toate statele, cu două excepţii, candidatul care obţine o majoritate de voturi obţine toate voturile colegiului electoral al statului respectiv.

 

  • Fiecare elector reprezintă un vot electoral, iar un candidat trebuie să obţină majoritatea voturilor – 270 sau mai mult – pentru a câştiga preşedinţia.
  • După ce alegătorii şi-au exprimat preferinţele pe buletinele de vot (şi după ce guvernatorii statelor certifică voturile şi listele electorale), electorii se întâlnesc în luna decembrie în statele lor. Atunci aceştia votează oficial pentru preşedintele şi vicepreşedintele SUA.
  • Membrii Camerei Reprezentanţilor şi ai Senatului se reunesc apoi în ianuarie pentru a face o numărătoare oficială a acestor voturi.

De ce se procedează în SUA în acest fel

 

Colegiul electoral este o soluţie de compromis, care datează de la originile ţării, când s-a pus problema că centrele urbane ar putea domina alegerile în detrimentul zonelor mai puţin populate.

 

Deoarece numărul de electori pe care îi are un stat depinde de numărul de reprezentanţi al acestuia în Camera Reprezentanţilor, statele mai populate au un avantaj, în virtutea unei reprezentări mai mari. Pentru a compensa acest lucru, fondatorii ţării au stabilit că fiecare stat va primi câte un elector pentru fiecare senator – fiecare stat având doi senatori, indiferent de dimensiunea sa.

 

Procedura este prezentată în al 12-lea amendament al Constituţiei Statelor Unite

 

Cine beneficiază de acest sistem

 

La ultimele două alegeri la care candidaţii au pierdut votul popular, dar au câştigat oricum alegerile, candidaţii au fost republicani. George W. Bush a câştigat în 2000, iar Donald Trump a câştigat în 2016.

De exemplu, dacă un candidat câştigă 50,1% dintre voturi în Texas, i se acordă toate cele 38 de voturi electorale ale statului. În schimb, chiar dacă un candidat ar câştiga printr-o victorie covârşitoare, nu e exclus să obţină totuşi acelaşi număr de voturi electorale.

 

Prin urmare, este posibil ca un candidat să devină preşedinte câştigând o serie de curse strânse în anumite state, în ciuda faptului că are mai puţine voturi în toată ţara. Există doar două state (Maine şi Nebraska) care îşi împart voturile colegiului electoral în funcţie de proporţia de voturi pe care le primeşte fiecare candidat.

 

Acesta este motivul pentru care candidaţii la preşedinţie vizează mai degrabă anumite „state competitive” decât să încerce să câştige cât mai mulţi alegători posibil în toată ţara. Astfel, fiecare stat pe care îl câştigă îi apropie de cele 270 de voturi ale colegiului electoral, de care au nevoie pentru a deveni preşedinţi.

 

Electorii nu sunt obligaţi să voteze candidatul care a câştigat majoritatea voturilor

 

În unele state electorii ar putea vota pentru orice candidat preferă, indiferent de preferinţa alegătorilor. Cu excepţia anumitor state, care impun prin lege electorilor să voteze aşa cum dictează rezultatul alegerilor prezidenţiale din statul respectiv, restul nu impun electorilor să voteze într-un anumit fel.

 

Dacă un elector votează împotriva alegerii statului său, acesta este numit „necredincios” . Până acum, însă, niciun scrutin prezidenţial nu a fost afectat de votul electorilor „necredincioşi”, votul acestora fiind doar unul marginal.

 

Ce se întâmplă dacă niciun candidat nu obţine majoritatea

 

Dacă nici funcţia de preşedinte şi nici cea de vicepreşedinte nu a fost ocupată după votul din Colegiu, atunci delegaţiile statelor din Camera Reprezentanţilor vor decide cine este viitorul preşedinte, iar senatorii vor decide vicepreşedintele.

Acest lucru s-a întâmplat o singură dată, în 1824. Astăzi, cu două partide care domină sistemul electoral din SUA, o astfel de probabilitate este foarte redusă. 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]